sâmbătă, 16 octombrie 2010

Heartbreaker


in seara asta am vizionat un film frantuzesc numit "L`arnacoeur sau Heartbreaker" si mi-e teama ca trebuie sa recunosc ca in anumite privinte ma regasesc in personajul principal... poate ca suna amuzant... dar tot ce am facut pana acum nu afost decat sa adun, nume, cupe... in amintirea mea... fete care mai decare mai frumoase... mai desptepte... pt... pt nimic... am stat lanaga o femeie si cica am si iubit-o fara sa ma simt bine langa ea... fara sa ma inteleg cu ea... fara sa am remuscari dupa ce o faceam sa sufere.... doar pt ca avea ochii frumosi si ceva mai multi bani decat alata... Heartbreaker sau curva pot spune in cazul meu... mi-am vandut sufletul pt maruntis.... sunt cum spunea cineva... un f bun actor... dar asta e doar la suprafata... am lipsuri... sunt incoplet... cand ma gandesc ca cu cateva cuvinte frumoase... bine alese... poti cuceri pana si pe cea mai sofisticata fata... chiar daca nu esti arataos... ca in cazul meu... nu ai o dantura frumoase si nici un fizic agreabil... poti fi cineva pt ea... si uite ca te trezesti intotdeauna prea tarziu... eu dorm ziua si noaptea.... ma trezesc l2... nu la 10 nu la 9 la 12... intotdeauna pierd startul... si uite ca m-am trezit la 24 de ani acus... sungur... cu un gol imens si cu o mare criza de personalitate... sunt trist... dar am oameni aproape care iknca nu ma cunosc destul dara au rabdarea si bunatatea de a avea rabdare.... cunosti oameni in tren... la munca... in parc... care se dovedesc pe parcurs a fi cei mai buni prieteni... asa ca da mai multa importanta oamenilor de langa tine... prea multe puncte de punctuatie... dar asta sunt... viata mea sta in aceste puncte... nu stiu ce va fi maine... dar stiu ca poate fi ceva inedit... nu stiu ce fac peste 1 ora... poate am sa dorm poate am sa te sun... sau poate o sa ma uit la inca un film... . In seara asta am realizat ca sora`mea nu m-a mai sunat de 3 luni.... de cand mi-a zis ca voi fi unchi:D... am indepartat-o pe ea... pe tata... pe cei mai buni oameni de langa mine cu minciuni... prostii... copilarii... si intotdeauna imi spuneam... maine va fi bine... sunt un invingator... pe draq... de unde atata... nu mai stiu cine sunt sau ce sunt... sunt un punct intr-o lume de puncte de suspensie... (nu vrea sa coresctez asta... imi cer scuze...)

p.s. asta nu este un mesaj de adio... ci de bun venit;)

vineri, 24 septembrie 2010

Te rog, zambeste inca o data

Te rog Doamne, da-mi o zi frumoasa... pentru ca azi e ziua in care o voi revedea!


24 Septembrie ora 10:20

si uite, soarele zambeste si azi, parca neincrezator si putin morocanos dar nu-i nimic pt ca azi e ziua in care o voi revedea...
inca de dimineata simt ca tot universul face echipa cu mine, cerul a trimis toti nori in vazduh, soarele... pe ultima suta de metri sa hotarat si uite... a venit sa te mangaie... oamenii zambesc (astezi vreau sa cred ca toata lumea zabeste) ... este 24 septembrie, dimineta... este ziua in care te voi revedea, ziua in care sunt fericit pt ca totul e intr-o armonie perfecta... A intors din drum pana si cele mai celebre pasarele..randunci, privighetori... doar pentru a te duce inapoi in acea stare de visare.. pe care o ai atunci cand visezi...
mi-a venit o ideie... haideti sa denumim aceasta zi... Ziua Fericirii! Zambiti!!!


Vorbeam serios, azi chiar e o zi superba!:D


24 septembrie ora 13:00

“Happiness is a perfume you cannot pour on others without getting a few drops on yourself” ~ Ralph Waldo Emerson

Am facut o echipa pe cinste... dar cu parere de rau, va informez ca ea nu mai vine...
oricum paregatirile nu au fost in zadar... fi-ti atenti cati oameni zambesc si cati profita din plin de aceasta zi minunata... ;)

Va rog din suflet, nu uitati sa zambiti!
va pup

marți, 21 septembrie 2010

Este timpul pentru noi planuri...!?!?!?!?

a trecut deja o perioada de cand nu mi-am mai facut planuri... si uite ca a venit ziua cand m-am trezit fara nici un plan... ma simteam gol, asa ca dupa cum spunea "Cineva" de azi am sa-mi notez fiecare gand... plan... ideie. am sa le notez iar dupa ce le realizez am sa le tai, si o sa am o satisfactie enorma... pt ca atunci am sa constientizez ca in sfarsit pot face si eu ceva pt mine.
am sa incep cu ce este mai important, primordial pt mine...

1. am sa zambesc mai des.
2. am sa scriu mai des... despre ce imi place, despre muzica pe care o ascult, despre tine.
3. am sa imi cumpar un aparat foto DSLR
4. am sa fac gogosi americane
5. voi deveni eu, asa cu sunt, cum cred de cuviinta si nu ma voi schimba dupa fiecare domnisoara din viata mea
6. G-pon pe tine am sa te lasa sa pleci... sper sa fii fericita
7. pe ea (GREEN EYES), am sa o uit
8. iar tu de colo... intra... ce urmeaza vom descoperi impreuna
9. am sa ma indragostesc de tine ca un nebun si nu o sa-mi treca niciodata
10. nu in ultimul rand... am sa o fac pe Suzi frumoasa.


candva aceasta pisica neagra era alba....

luni, 20 septembrie 2010

fata din tren



Se intampla uneori sa cunosti oameni deosebiti in momente cu totul si cu totul neprielnice... dar uite ca cineva n-ii scoate in cale... pt a ne face o calatorie... o ora... o zi... o viata mai frumoasa si vorba lu` cainele` "pana la urma ce rezolvi daca stai mereu suparat... problemele de la sine, niciodata nu s-au rezolvat..."

duminică, 12 septembrie 2010

ale tineretii vremuri...


Ti-am spus...


Ti-am spus?
Ca m-ai facut fericit?
Ca mi-ai inseninat zilele?
Ca fiecare dimineata este o noua speranta?
Nu ti-am spus?
Imi cer iertare!

Ti-am spus?
Ca m-am indragostit de tine?
Ca iubesc ochii tai mai mult decat pe mine?
Ca imaginea ta este prezenta tot timpul in gandul meu?
Nu ti-am spus?
Imi cer iertare!

Ti-am spus?
Visul ce mi-a incantat sufletul?
Visul de a te strange in brate?
De a ma pierde in bratele tale ca un condamnat la
moarte?
Nu ti-am spus?
Imi cer iertare!

Ti-am spus?
ca te ador asa cum ador soarele si marea?
Ca te doresc langa mine toata viata?
Ca as fi cel mai fericit om daca ai fi mama copiilor
nostri?
Nu ti-am spus?
Imi cer iertare!

Imi cer iertare
Pentru tot ce nu ti-am spus!!!
Iubeste-ma chiar daca uit sa-ti spun toate aceste
lucruri!
Dar nu voi uita niciodata sa-ti spun...

Te iubesc!

luni, 6 septembrie 2010

Scrisoare de...



Am închis ușa. Până acum o lăsam întredeschisă și să mă postam îndărătu-i cu urechile ciulite. La ce bun, când în spatele ei era o liniște de gheață? Uneori adia vântul și foșnetul frunzelor îl luam drept altceva. Drept o chemare. O promisiune. Era, de fapt, numai ecoul strigătului dinăuntrul meu.

Am căutat în mine și-am găsit bucăți de viață. De simțire. Pasaje întregi pe care le-am scris către destinatarul la care nu aveau să ajungă niciodată. Mi-a lipsit curajul. Fugise și el, în spatele ușii.

2 Septembrie 2010 " dragoste "

”Nu pot să cerşesc dragostea ta, deşi mi-aş dori-o. Te inventez în suflet în fiecare zi. Poate că n-a mai rămas nimic din cine eşti tu de fapt. Poate că nici nu a fost vreodată ceva din tine, în mintea mea.
Mă agăţ de vise ca de mâna mamei atunci când mi-era frică. Ele sunt salvarea şi pieirea mea. Mă pierd în idei, mă frâng sub cuvintele tale indiferente. Cuvintele sunt ca pietrele. Poţi alege să clădeşti cu ele un vis sau să le arunci în neştire, lovind totul în jur. Eu stau în bătaia lor şi am uitat să mă feresc. Sau poate nu am învăţat încă. Mă lovesc în plex, în burtă, în cap. Mă ridic de jos şi le adun cu grijă şi apoi, în umbra unui colţ de lume unde îmi oblojesc rănile, le rearanjez ca să pară că mă iubeşti. E o iluzie, ştiu. Dar e tot ce am.
Lumea e ca un carusel în care fiecare aleargă după cineva. Uneori se opreşte şi se dă semnalul de întoarcere. Unii trişează, sau poate din neatenţie nu schimbă direcţia de mers şi atunci se întâlnesc pe drum. Dar cazurile astea sunt rare.”

Un carusel au fost și anii aștia. Un montagne rousse al inimii. Am râs și-am plâns aproape în același timp. Și am uitat să cred în mine.

3 Septembrie 2010 "ramas bun"

” ...te iubesc , în ciuda ta şi a lor şi chiar a mea câteodată. Te iubesc deşi eşti o fetita alintata, cu gândirea unui copil de clasa a zecea. Deşi oamenii în jur îmi zic să fug cât văd cu ochii. Deşi eu simt că trebuie să fug cât mă ţin picioarele. Sunt al tau şi te iubesc deşi ştiu c-ai să mă faci să plâng, ştiu că ai să uiţi cuvintele frumoase pe care mi le spui, că ai să pleci de îndată ce ţi se va ivi ocazia, şi nici măcar nu o să-ţi pară rău. Stau aici şi te iubesc, şi mă doare stomacul numai când mă gândesc la asta.”

Și ușa rămânea întredeschisă. Atât cât să se strecoare, ca o adiere, iluzia, din când în când. Viața era în altă parte. Dar eu am rămas țintuit, în urma ei. Așteptând.

5 Septembrie 2010 "adio"

”Aş vrea să mă dobori. Să mă loveşti în moalele capului şi să mă laşi zăcând acolo... M-aş zvârcoli o vreme şi apoi aş rămâne nemișcat... într-o toropeală salvatoare. Aş sta o vreme în aşa zisa convalescenţă a sufletului. Fără să dorm, fără să mănânc...fără să visez. Aş fixa cu ochii tavanul, sau cerul, sau stelele. Aş vedea doar chipul tău. Mi s-ar usca într-un final şi lacrimile. Şi apoi într-o zi m-aş ridica și, la început şchiopătând, mai mult pe jos decât pe sus, mi-aş continua drumul. Până într-o dimineaţă când mă voi trezi fără să îţi văd chipul, fără să mă gândesc unde eşti şi ce-ai făcut azi noapte. Voi realiza că nu mai ştiu exact cum arată zâmbetul tău şi că nu mai ţin minte cum sună vocea ta. Voi privi în jur şi voi vedea în sfârşit că s-a făcut primăvară, că lumea freamată şi mă aştepta. O voi saluta timid şi îmi voi cere iertare că am lipsit atât de mult. Și ea mă va primi și, pe nesimţite, voi începe să trăiesc din nou. Pentru mine.”

Afară incă plouă. Și mâinile mele, înghețate de la frigul din spatele ușii, au început să se dezmorțească. Au început să simtă mângâierile. Să-mi ceară să mângâi. Și altceva decât o nălucă. Mi-a lipsit curajul. Și convingerea. Nu ți-am zis lucrurile astea niciodată, pentru că, în adâncuri, știam că n-ai să le-nțelegi.

marți, 31 august 2010

Despre fericire


Se spune despre fericire ca este un sentiment foarte profund... Intradevar toti tanjim dupa cateva clipe de fericire... si totusi eu nu ineleg de ce...De ce trebuie sa suferim?... De ce fericirea nu dureaza decat cateva momente?... De ce nu putem fi fericiti pur si simplu si odata la cativa anii sa avem cateva momente de tristete?... De ce nu putem fi fericiti?... Asta este intrebarea care ma chinuie de cateva ore... Traim pt cateva momente de fericire... Traim momente atat de intense de fericire, ura, tristete... si pt ce.. iubesti un om, care nu te iubeste, imparti momente de tristete cu oameni carora nu le pasa si ajungi sa la o varsta in care realizezi ca balanta a ruginit in partea ailalta. Si pt ce sa punem suflet, pt ce sa ne mai dorium sa fim fericiti cand tristetea, ura... lipsurile ne coplesesc... Uite de exemplu atunci cand crezi ca ai gasit pe cineva pt tine, simti ca, nu stiu, universul lucreza pt tine, ca Dumnezeu si-a luat o zi libera pt fi langa tine... si nici nu stii cand, cum esti din nou trist. Asta este pretul pt acele cate clipe naluce de fericire care de multe ori nici nu t-i pe poti aminti. Si uite ca acum realizez ca de feapt si de drept asta e secretul... nu am putea constientiza fiecere clipa de fericire daca ea ar fi eterna;)O seara frumoasa va doresc:D:P

luni, 30 august 2010

ganduri


cum puii mei sa mai inteleg lumea cand toti suntem diferiti.... cum sa te mai cuceresc cand tot ce fac este gresit... de sa mai caut... daca atunci cand o gasesc, gresesc... s-au ce urmaresc?!?!?!... mai bine ma las in voia sorti si devin o picatura de apa... de ce as fi colorat cand lumea vede monocolor... ce sa mai caut...dupa ce-am gasit-o deja, de ce sa ma las cucerit... cand eu nu sunt potrivit pt alcineva (piesa lipsa e prea deteriorata deja ... si devin ceea ce nu vroiam vreodata... o simpla picatura de apa...

duminică, 29 august 2010

Alexandrina Hristov and Alina Manole

Nu demult il aud pe bunul meu prieten Maxxer cum fredeneaza dupa laptop o melodie cantata de o fetiscana cu accent modovenesc. Surprinzator tinand cont ca el nu fredoneaza nimic ce nu contine cuv obscene (glumesc, doar melodia pe care o fredona nu era nici pe departe pe stilul cu care ma obisnuiose) .... si canta cu o asa pasiune parca il aud... " ..am smuls codrii din pamant, am baut livezi di poama... am chicat di zaci di ori..." credeti-ma melodia, m-a impresionat profund... si nu numai cea fredonata de maxxer... toate sunt exceptionale... asa ca m-am gandit sa v-o recomand... pe... inegalabila... si incontestabila ... Alexandrina Hristov!!!



Iar in seara asta citind blogul cuiva am dat peste Alina Manole... sincer nu am auzit de ea pana in seara asta.... dar ascultand melodiile ei, m-am trezit... e 6 domineata:P... si dupa cum scria in cool cat intr-un colt pe perete..." viata fara muzica ar fi o greseala"...asa ca va invit sa ne incepem dimineata cu o cafea fierbinte si ceva muzica buna...

Un batran mi-a zis... de cauti vei gasi...stropii de ploaie,setea iti vor potoli!





Cine uraste ploaia? Eu as vrea sa fiu ploaie! As vrea sa ma urasti. Oricum ar fi doar pt scurt timp... asa se intampla mereu. Ploaia nu vine cand o chemi, nu vine pt ca cineva o doreste. Ploaia este modesta, rautacioasa, egoista, ploaia este orgolioasa, zgomotoasa... plina de viata...:). Ploaia apare atunci cand nu te astepti, cand nu o doresti si cand crezi ca te va lasa in pace, te impunge si mai adanc. Ploaia nu te iubeste, dar nici nu te uraste, iti lasa impresia de singuratate, dar totusi si in cea mai cruda singuratate, ea e singurul prieten care te "spala" cu imbratisari. Dar cand ajungi sa iti doresti sa mai ramana, iti rade in nas si se face nevazuta. Ploaia nu face favoruri, nu iti cere parerea si nu te asculta. Ploaia te face sa te adapostesti, dar ea nu se adaposteste niciodata de tine. Ploaia denota spirit melancolic, transforma un peisaj mirific intr-un gri, lipsit de culoare in doar cateva secunde. Si totusi atribuindu-i atatea defecte, privind-o cu indiferenta ea este totusi cea care creeaza o atmosfera plina de viata a doua zi cand pleaca... vine cu un aparent "nimic" si lasa in urma ei totul: culoare, miscare, viata... etc. Iti ofera un peisaj complex de imagini si sunete poate atunci cand ai nevoie de ele cel mai mult, ploaia te face sa o urasti si sa o iubesti in acelasi timp. Este o luptatoare. Uneori o compar cu o regina ce isi trimite soldatii la lupta. Dar nu oricum... ci intr-o organizare si o armonie perfecta. Si pe buna dreptate! As vrea sa fiu ploaie. As vrea sa ma urasti... ar fi pentru scurt timp. Asa se inampla mereu!



In momentul de lasitate mi-am recunoscut slabiciunea si dorinta-mi arzatoare, regret acum fapta ce-am facut, sau nu… privirea-mi e pierduta in apusul soarelui si zambetul in ploaie, ma contopesc cu tine ,cu pamantul lung si nesfarsit si ma invalui in mantia ta neagra si sufocanta si ma strecor si curg sa ajung la malul batranului ciric , din padurea in care am dansat in ploaie sarind si bucurandu-ma ca am uitat, sub care am zambit si am plans mangaiat doar de vantul lin de vara, aprins de soarele torid apoi stins de ploaia ce a pus stapanire pe mintea si sufletul meu zbuciumat. Ard sa-ti simt palma ta pe parul meu , ce se va lasa usor pe umarul tau, ce se va feri de mine, iar eu …. Da eu voi cadea pe pamantul secatuit de toamna…asteptand… ploaia

duminică, 15 august 2010

Acum stiu sa te pird.... acum stiu ca te vreau





Langa tine am invatat sa traiesc din nou...am invatat ca tot ce conteaza este linistea si pacea sufleteasca.. un zambet sincer si o imbratisare.... am invatat ce inseamna milostenia si intr-un final m-am regasit... m-ai resurscitat si ai reusit sa reinvii copilul din mine...Iti multumesc...




Acum stiu sa te pierd... acum stiu ca te vreau!!!

Cu dragoste,
Bubu

marți, 3 august 2010

E complicat?!?!?!?


Urasc felul in care ma privesti atunci cand ne intalnim, urasc felul in care imi zambesti pt ca de fiecare data cedez, urasc modul in care imi vorbesti pt ca nu ma pot concentra la nimic… urasc culoarea ochilor tai adanci si limpezi ca apele reci ale unui izvor de munte… Urasc amintirile care ma coplesesc de fiecare data cand sunt singur, urasc caldura care ma cuprinde atunci cand vorbim la telefon, urasc zilele in care nu te pot vedea sau nu iti pot vorbi… urasc singuratatea care ma copleseste de fiecare data cand ma gandesc la tine, urasc tot ce nu tine de tine…dar cel mai mult URASC FAPTUL CA INCA MA GANDESC IN FIECARE ZI LA TINE,CA NU ITI POT SPUNE CA DOAR LANGA TINE POT FI FERICIT… SI TOATE ACESTEA PT CA NU AM REUSIT SA TE FAC SA MA IUBESTI!
Si totusi eu voi fi langa tine mereu.. dimineata te voi mangaia cu o raza de soare atunci cand esti irascibila si mofturoasa, seara voi fi luna sa-ti luminez in intuneric... iar in noptile tarzii ai sa ma regasesti pe bolta instelata intruchipat in vesnicul Luceafar...

luni, 24 mai 2010

Războinicul luminii


Sunt zile bune si zile mai pun bune... dar putine sunt alea in care nu ma gandesc la tine iar celalalte Sunt zile pline de melancolie in care imi spun: daca as fi stiut atunci ceea ce stiu acum...


"Pentru Războinicul luminii nu există dragoste imposibilă.


El nu se lasă intimidat de tăcere, de indiferenţă sau de respingere. Ştie că – în spatele măştii de gheaţă pe care o folosesc oamenii – există o inimă de foc.


De aceea, războinicul riscă mai mult decât ceilalţi. Caută neîncetat dragostea cuiva – chiar dacă asta ar însemna să audă de multe ori cuvântul „nu”, să se întoarcă acasă învins, să se simtă respins în trup şi în suflet.


Un războinic nu se lasă pradă fricii când caută ceea ce îi e necesar. Fără dragoste, el nu e nimica."


Paulo Coelho, Manualul Războinicului luminii.


La fel eu fara tine nu sunt decat un punct intr-o lume atat de nebuna... nu ma voi multumi niciodata cu restul... te vreau inapoi asa cum esti asa cum te-am cunoscut... te iubesc! te iubesc ca un nebun... azi mai mult ca ieri si mai putin ca maine... iarta-ma!

miercuri, 21 aprilie 2010

Cine esti tu straine!!!


Un singur suflet,un simplu copil,o singura inima, O simpla amintire,o dragoste pierduta, Un simplu joc si doar o amagire Ciudat cum acest chip angelic poate aduce atat de multa durere unei singure persoane... Cu zi ce trece ti-e dor mai rau, De-acel sarut atat de dulce,...... Cu zi ce trece plangi mai mult ca nimeni inapoi nu o aduce... Mereu spuneam'sa sufar? Nu e firea mea'insa acea privire calda n-o voi putea uita. Un suflet cald si-o inima de vis ce zac in pieptul tau copile M-au rascolit,mi-au dat fiori, Am ras si-am plans de-atatea ori, Un sigur raspuns primesc las tot cine esti tu straine???

Castigi, pierzi, plangi, razi, zambesti, iubesti, urasti, simti, existi si stii ceva? Visezi, zbori, te avanti, te arunci, plutesti si da... e doar viata, esti doar tu si infinitul s-a ascuns in ochii tai...

Bagabontul tau...




Povestea mea e simpla si va spun totu` in fata

Orice baiat a trecut prin asta,macar odata in viata

E vorba de viata de pe strada cu traiul printre bagabonti

Cu fete tari,bani,fraieri,jmecheri,domni si hoti

Putea sa fie de ajuns ceea ce am obtinut

Dar am vrut ceva mult mai mult (accidentat)

Am intalnit o fata care mi`a zambit

Recunosc k pt o clipa m`am simtit mai fericit

Dar tot ea e motivul pt care azi e rau

Am doar resentimente si prea multe pareri de rau

Asa se intampla cand parintii nu iti dau voie sa gandesti

Cand ei ca sa te protejeze nu`ti dau voie sa traiesti

Tovarasii mei mi`au spus k e un caz nefericit

Dar cel mai rau acum e k nu pot schimba nimic

Ma simt pierdut printre zecile de randuri scrise

Acum tre`sa uit de frumoase promise

Nu stiu ce cred parintii ei,dar mama nu cresut un prost

Nu ma pot impaca cu gandul ca a fost

Mi`ar placea sa fie si ea printre noi acum

Sa ma priveasca in ochi sa ma asculte cand ii spun



Tot ce iti spun e sa am asculti putin

Macar acum nu ma trata ca pe`un strain

Am pierdut anii iesind pe strada cautan un rost

Nu`mi pare rau de ce am facut nici de ce am fost

Imi pare rau ca nu vrei sa vezi cat imi e de greu

N`am crezut k poate fii atat de rau

Chiar de n`am vrut ai ramas febletea sufletului meu

Oi fi eu bagabont da raman bagabontul tau...

marți, 20 aprilie 2010

o noua zi


"-ma asez la birou, tastez cateva randuri, tu esti offline... le sterg si ma gandesc ca va veni o zi cand iti voi spune multe si le vei intelege si le ve adopta, le vei gazdui undeva in inima ta si nu ai sa le uiti niciodata, pt ca dragostea e pt viata toata...." zicea el si ea tacea... lumina era prea puternica, ochii ei mici cu sclipirea aia ce o gasesti doar la una` ma farmeca si ma duce departe de noi, de voi, departe de ea.... ( prea multe cuvinte... pe scurt... ,mai devreme sau mai tarziu... sentimentele sunt aceleasi...)

sâmbătă, 17 aprilie 2010

No Comment



Love of my life, Iubirea vietii mele,
You hurt me, M-ai ranit,
You broken my heart, Mi-ai rupt inima,
Now you leave me Acum ma parasesti.
Love of my life can't you see, Iubirea vietii mele chiar nu vezi,
Bring it back bring it back, Adu-o inapoi,adu-o inapoi,
Don't take it away from me, Nu o du departe de mine,
Because you don't know what it means to me Pentru ca nu stii ce inseamna pentru mine,

Love of my life don't leave me, Iubirea vietii mele nu ma parasi,
You've stolen my love you now desert me Mi-ai furat iubirea si acum ma eviti
Love of my life can't you see, Iubirea vietii mele chiar nu vezi
Bring it back bring it back, Adu-o inapoi,adu-o inapoi,
Don't take it away from me, Nu o du departe de mine,
Because you don't know what it means to me Pentru ca nu stii ce inseamna pentru mine,

You will remember when this is blown over, Iti vei aduce aminte cand se va termina,
And everything's all by the way, Si cand vei avea tot alaturi de tine,
When I grow older, Cand voi fi mai batran,
I will be there at your side, Voi fi acolo langa tine
To remind how I still love you Sa-ti amintesc ca inca te iubesc
I still love you Inca te iubesc
I still love you Inca te iubesc

Bring it back bring it back, Adu-o inapoi,adu-o inapoi,
Don't take it away from me, Nu o du departe de mine,
Because you don't know what it means to me Pentru ca nu stii ce inseamna asta pentru mine,

Love of my life, Iubirea vietii mele,
Love of my life. Iubirea vietiï mele.

iarna trecuta....

Dau drumul la player, pun cd-ul cu Luna Amara şi te urmăresc venind printre aburii din baie, înfofolită în halat, cu părul încă ud.

Îţi dau o cană cu ceai fierbinte, te sărut şi mă duc la geam. E o zi frumoasă azi. După multe zile înnorate, a ieşit soarele, iar tot oraşul e alb, cu un cer foarte, foarte albastru. Am ieşit mai devreme şi ne-am jucat în zăpadă, ca doi copii, tăvălindu-ne, făcând bulgări şi cazemate, fugărindu-ne. Lumea din parc se uita la noi şi zâmbea. 2 tineri nebuni ce se iubesc, nu au cum să nu te bine-dispună. Mi-a plăcut că au venit fetele, ne-am făcut echipe si împreună am făcut un om de zăpadă.

Şi bichon-ul ăla alb, care alerga prin zăpadă, de nu vedeai decât nişte ochi şi un bot mic şi negru mişcându-se, şi fugea cu noi şi se gudura pe lângă tine şi era să ne dărâme omul de zăpadă? Omul de zăpadă uriaş, avea 2 metri, au venit toţi copii din parc să-l admire şi să-şi facă poze cu el.

Acum, soarele e pe ducă şi cerul a căpătat o nuanţă roşiatică. Vine noaptea. Se înnorează şi începe să bată vântul…

A venit seara, stăm pe canapea,tu te joci pe hi5, eu mă uit la televizor, iar în fundal încă se aude Luna Amara. Mă ridic, mi-e poftă de nişte vin fiert cu scorţişoară. Mă întorc în cameră, sting televizorul, aprind lumânările parfumate din cameră şi sting lampa. Pui laptopul pe masă, iei cana de vin şi te cuibăreşti lângă mine, privind pe geam. A început din nou să ningă, cu fulgi mari şi pufoşi. Te ridici şi aprinzi beculeţele bradului de crăciun şi vii şi te ghemuieşti lângă mine. Mă uit în ochii tăi şi regăsesc luna pe care o vedeam vara. Şi nu ştiu dacă e luna sau reflexia flăcării de lumânare sau pur şi simplu lumina ochilor tăi, dar ştiu că de fiecare dată când mă uit în ei descopăr lucruri noi şi vechi şi sunt la fel de fascinat ca şi prima oară şi mă pierd, la fel ca şi prima oară…

Începi uşor să mă săruţi, muşcându-mă de buze, în timp ce te întinzi, trăgându-mă deasupra ta. Din player începe să răsune Rosu Aprins, în timp ce halatul tău se desface încetişor…

Te ridic şi te duc în braţe, în pat, te întind în cearşafurile albe patate de petale de trandafiri rosii şi te admir, apoi mă urc lângă tine…

Şi geamurile se aburesc, acoperind fulgii de nea, care acum cad încetişor, aşternându-se cum ne aşternem noi pe cearşaf…

Şi pielea ta miroase a scorţişoară.

Şi trăim un vis de iarnă…

marți, 13 aprilie 2010

ganduri in noapte...


E târziu în noapte, ca de multe ori când încep să scriu. Mă uit la luminile de afară, felinare şi lumini de la case, iar dacă n-ar fi înnorat, aş vedea şi cerul.

E târziu în noapte şi stau în faţa micului meu ecran de la pc, ascultând melodii-de-demult pe care le-am ascultat amândoi când te ţineam în braţe şi când te sărutam şi când îţi ziceam_cuvinte_pe_care_le_ţii_minte şi acum şi pe care continui să ţi le spun. Şi mă gândesc la tine şi scriu, scriu ca un disperat, punându-mi ideile şi visele pe text digital. Dar gândurile mi le păstrez şi emoţiile mi le păstrez, nu le pot introduce în această lume virtuală. Desigur, până şi cuvintele afişate pe desktop pot naşte emoţii, dar am să te rog ca atunci când citeşti să le şopteşi şi să le asculţi, şi să-ţi imaginezi că ţi le şoptesc eu. Şi am să te rog să faci asta cu fiecare text pe care ţi-l trimit. Iar atunci când voi fi lângă tine, am să ţi le şoptesc eu. Pe cele vechi şi altele noi. Şi am să-ţi şoptesc ce ştii deja, dar îţi place să auzi şi îţi place să mă priveşti în ochi când ţi-o spun. Priveşte-mă, am să te las să vezi prin mine, n-am motive să mă ascund, n-am motive să mă mint. O şoaptă şi o privire, un sunet, o mângâiere, o îmbrăţişare, un sărut, toate îţi spun “te iubesc” mult mai bine decât ţi-o pot spune eu, în cuvinte.

Şi cu toate astea, cuvintele sunt cele care umplu acest text şi altele ce au fost şi altele ce vor veni. Le aşterni pe hârtie, le aştern pe tastatură, le citeşti pe monitor şi le simţi, le ţii minte, pe unele le notezi. Şi cuvintele sunt cele care nu spun nimic şi spun totul, în acelaşi timp. Dar privirea ta face mai mult decât o mie de cuvinte. Şi zâmbetul tău la fel. Aşa că, atunci, când o să vin, nu vorbi, doar lasă-mă să te ţin în braţe şi să te sărut. Şi priveşte-mă şi spune-mi din priviri tot ce simţi.

Cuvintele sunt de prisos şi cuvintele curg, acum, târziu în noapte, cum poate n-au mai curs de mult. Şi mă inspiri şi eşti o muză, eşti mai mult decât o muză, eşti tu şi tu eşti totul, ştii asta. Ne-am spus mii de cuvinte şi o privire e de ajuns. Inocenţă, foc, pasiune, vis, iubire, tristeţe, şi mai mult foc, veselie, puritate, din nou inocenţă şi din nou foc, mare şi lună, le-am văzut pe toate în ochii tăi şi nu m-am săturat şi nu mă satur de ele.

Şi nu vreau mai mult decât privirea ta şi un sărut atunci când mă trezesc dimineaţa, nu vreau şi nu-mi trebuie mai mult ca să fiu fericit. Şi chiar dacă sunt departe de tine, tot aproape sunt, pentru că îţi simt mereu prezenţa şi aroma părului tău mi-a rămas în amintire, la fel ca şi buzele tale catifelate şi pielea ta fină. Şi multe, zeci şi sute de amintiri, unele plăcute, câteva dureroase, dar până la urmă a ieşit cu bine. Şi am fost nebun după tine şi am făcut tâmpenii pentru tine şi n-am putut să renunţ, pentru că nu pot. Şi din nou îţi spun cuvinte şi cuvinte care înseamnă tot şi care nu înseamnă nimic , pentru că ce simt pot sau nu pot să exprim prin cuvinte sau gesturi sau poate pur şi simplu simţi ce simt şi eu şi nu mai e nevoie de cuvinte, devin de prisos, cum sunt de multe ori, pentru că, aşa cum ziceam, o privire spune mult mai multe, cel puţin privirea ta.
Şi uite aşa, cuvinte curg, fără să-mi dau seama, acum, târziu în noapte, când mă gândesc la tine, aşteptând să ajung din nou lângă tine.

Mai e puţin. Şi vom opri timpul în loc şi vom lăsa cuvintele să curgă…

Dimineti de aprilie

“Degetele se plimbă pe spatele tău, ca o adiere de vânt, dându-ţi fiori de plăcere, în timp ce buze moi şi o răsuflare caldă îţi ating ceafa şi umerii. Un mormăit şi o şoaptă în urechea ta îţi spun “neaţa”. Te întorci, îmi vezi focul din priviri şi îl stingi cu un sărut, lung şi din ce în ce mai fierbinte. Mă tragi deasupra ta şi mă înlănţuieşti, mă zgârii uşor pe spate în timp ce-mi muşti buzele. Mă uit în ochii tăi şi văd acea privire sălbatică, plină de dorinţă, plină de foc. Ai scăpat de orice fel de inhibiţii, iar inocenţa din ochii tăi s-a dat la o parte şi a făcut loc pasiunii şi dorinţei.
Şi mă transform în vampirul pe care ţi-l doreai, iar colţii mei încep să se plimbe pe gâtul tău, atingându-te, tachinându-te, făcându-te să visezi şi să gemi, aşteptând muşcătura…
Şi muşcătura vine, dar nu era cea la care te aşteptai. E mult mai puternică şi mult mai intensă, o mică durere, dar în scurt timp, valuri de căldură îţi inundă trupul, de sus până jos, făcându-te să gemi, făcându-te să ţipi, făcându-te să tremuri, făcându-te să vibrezi în timp ce îţi pierzi minţile de plăcere. Apoi, sfârşită, adormi în braţele mele, în braţele vampirului.
Te trezeşti în miez de noapte, cu o sete pe care nu ţi-o poţi explica, o sete pe care apa nu o satisface.
Intri în baie, te priveşti în oglindă, ochii îţi devin aurii strălucitori, ca de foc, iar apoi ţi se ivesc colţii. La început te sperii, iar apoi înţelegi. Vampirul te-a transformat, fără să-ţi dai seama, iar acum ai devenit a lui, ca el, împărtăşind amândoi nemurirea şi puterea. Vii în pat, mă trezeşti şi plecăm la vânătoare…”

Degetele se plimbă pe spatele tău, ca o adiere de vânt, dându-ţi fiori de plăcere, în timp ce buze moi şi o răsuflare caldă îţi ating ceafa şi umerii. Un mormăit şi o şoaptă în urechea ta îţi spun “neaţa”, trezindu-te din visul tău cu vampiri. Te întorci, îmi vezi focul din priviri şi îl stingi cu un sărut, lung şi din ce în ce mai fierbinte…