marți, 31 august 2010

Despre fericire


Se spune despre fericire ca este un sentiment foarte profund... Intradevar toti tanjim dupa cateva clipe de fericire... si totusi eu nu ineleg de ce...De ce trebuie sa suferim?... De ce fericirea nu dureaza decat cateva momente?... De ce nu putem fi fericiti pur si simplu si odata la cativa anii sa avem cateva momente de tristete?... De ce nu putem fi fericiti?... Asta este intrebarea care ma chinuie de cateva ore... Traim pt cateva momente de fericire... Traim momente atat de intense de fericire, ura, tristete... si pt ce.. iubesti un om, care nu te iubeste, imparti momente de tristete cu oameni carora nu le pasa si ajungi sa la o varsta in care realizezi ca balanta a ruginit in partea ailalta. Si pt ce sa punem suflet, pt ce sa ne mai dorium sa fim fericiti cand tristetea, ura... lipsurile ne coplesesc... Uite de exemplu atunci cand crezi ca ai gasit pe cineva pt tine, simti ca, nu stiu, universul lucreza pt tine, ca Dumnezeu si-a luat o zi libera pt fi langa tine... si nici nu stii cand, cum esti din nou trist. Asta este pretul pt acele cate clipe naluce de fericire care de multe ori nici nu t-i pe poti aminti. Si uite ca acum realizez ca de feapt si de drept asta e secretul... nu am putea constientiza fiecere clipa de fericire daca ea ar fi eterna;)O seara frumoasa va doresc:D:P

luni, 30 august 2010

ganduri


cum puii mei sa mai inteleg lumea cand toti suntem diferiti.... cum sa te mai cuceresc cand tot ce fac este gresit... de sa mai caut... daca atunci cand o gasesc, gresesc... s-au ce urmaresc?!?!?!... mai bine ma las in voia sorti si devin o picatura de apa... de ce as fi colorat cand lumea vede monocolor... ce sa mai caut...dupa ce-am gasit-o deja, de ce sa ma las cucerit... cand eu nu sunt potrivit pt alcineva (piesa lipsa e prea deteriorata deja ... si devin ceea ce nu vroiam vreodata... o simpla picatura de apa...

duminică, 29 august 2010

Alexandrina Hristov and Alina Manole

Nu demult il aud pe bunul meu prieten Maxxer cum fredeneaza dupa laptop o melodie cantata de o fetiscana cu accent modovenesc. Surprinzator tinand cont ca el nu fredoneaza nimic ce nu contine cuv obscene (glumesc, doar melodia pe care o fredona nu era nici pe departe pe stilul cu care ma obisnuiose) .... si canta cu o asa pasiune parca il aud... " ..am smuls codrii din pamant, am baut livezi di poama... am chicat di zaci di ori..." credeti-ma melodia, m-a impresionat profund... si nu numai cea fredonata de maxxer... toate sunt exceptionale... asa ca m-am gandit sa v-o recomand... pe... inegalabila... si incontestabila ... Alexandrina Hristov!!!



Iar in seara asta citind blogul cuiva am dat peste Alina Manole... sincer nu am auzit de ea pana in seara asta.... dar ascultand melodiile ei, m-am trezit... e 6 domineata:P... si dupa cum scria in cool cat intr-un colt pe perete..." viata fara muzica ar fi o greseala"...asa ca va invit sa ne incepem dimineata cu o cafea fierbinte si ceva muzica buna...

Un batran mi-a zis... de cauti vei gasi...stropii de ploaie,setea iti vor potoli!





Cine uraste ploaia? Eu as vrea sa fiu ploaie! As vrea sa ma urasti. Oricum ar fi doar pt scurt timp... asa se intampla mereu. Ploaia nu vine cand o chemi, nu vine pt ca cineva o doreste. Ploaia este modesta, rautacioasa, egoista, ploaia este orgolioasa, zgomotoasa... plina de viata...:). Ploaia apare atunci cand nu te astepti, cand nu o doresti si cand crezi ca te va lasa in pace, te impunge si mai adanc. Ploaia nu te iubeste, dar nici nu te uraste, iti lasa impresia de singuratate, dar totusi si in cea mai cruda singuratate, ea e singurul prieten care te "spala" cu imbratisari. Dar cand ajungi sa iti doresti sa mai ramana, iti rade in nas si se face nevazuta. Ploaia nu face favoruri, nu iti cere parerea si nu te asculta. Ploaia te face sa te adapostesti, dar ea nu se adaposteste niciodata de tine. Ploaia denota spirit melancolic, transforma un peisaj mirific intr-un gri, lipsit de culoare in doar cateva secunde. Si totusi atribuindu-i atatea defecte, privind-o cu indiferenta ea este totusi cea care creeaza o atmosfera plina de viata a doua zi cand pleaca... vine cu un aparent "nimic" si lasa in urma ei totul: culoare, miscare, viata... etc. Iti ofera un peisaj complex de imagini si sunete poate atunci cand ai nevoie de ele cel mai mult, ploaia te face sa o urasti si sa o iubesti in acelasi timp. Este o luptatoare. Uneori o compar cu o regina ce isi trimite soldatii la lupta. Dar nu oricum... ci intr-o organizare si o armonie perfecta. Si pe buna dreptate! As vrea sa fiu ploaie. As vrea sa ma urasti... ar fi pentru scurt timp. Asa se inampla mereu!



In momentul de lasitate mi-am recunoscut slabiciunea si dorinta-mi arzatoare, regret acum fapta ce-am facut, sau nu… privirea-mi e pierduta in apusul soarelui si zambetul in ploaie, ma contopesc cu tine ,cu pamantul lung si nesfarsit si ma invalui in mantia ta neagra si sufocanta si ma strecor si curg sa ajung la malul batranului ciric , din padurea in care am dansat in ploaie sarind si bucurandu-ma ca am uitat, sub care am zambit si am plans mangaiat doar de vantul lin de vara, aprins de soarele torid apoi stins de ploaia ce a pus stapanire pe mintea si sufletul meu zbuciumat. Ard sa-ti simt palma ta pe parul meu , ce se va lasa usor pe umarul tau, ce se va feri de mine, iar eu …. Da eu voi cadea pe pamantul secatuit de toamna…asteptand… ploaia

duminică, 15 august 2010

Acum stiu sa te pird.... acum stiu ca te vreau





Langa tine am invatat sa traiesc din nou...am invatat ca tot ce conteaza este linistea si pacea sufleteasca.. un zambet sincer si o imbratisare.... am invatat ce inseamna milostenia si intr-un final m-am regasit... m-ai resurscitat si ai reusit sa reinvii copilul din mine...Iti multumesc...




Acum stiu sa te pierd... acum stiu ca te vreau!!!

Cu dragoste,
Bubu

marți, 3 august 2010

E complicat?!?!?!?


Urasc felul in care ma privesti atunci cand ne intalnim, urasc felul in care imi zambesti pt ca de fiecare data cedez, urasc modul in care imi vorbesti pt ca nu ma pot concentra la nimic… urasc culoarea ochilor tai adanci si limpezi ca apele reci ale unui izvor de munte… Urasc amintirile care ma coplesesc de fiecare data cand sunt singur, urasc caldura care ma cuprinde atunci cand vorbim la telefon, urasc zilele in care nu te pot vedea sau nu iti pot vorbi… urasc singuratatea care ma copleseste de fiecare data cand ma gandesc la tine, urasc tot ce nu tine de tine…dar cel mai mult URASC FAPTUL CA INCA MA GANDESC IN FIECARE ZI LA TINE,CA NU ITI POT SPUNE CA DOAR LANGA TINE POT FI FERICIT… SI TOATE ACESTEA PT CA NU AM REUSIT SA TE FAC SA MA IUBESTI!
Si totusi eu voi fi langa tine mereu.. dimineata te voi mangaia cu o raza de soare atunci cand esti irascibila si mofturoasa, seara voi fi luna sa-ti luminez in intuneric... iar in noptile tarzii ai sa ma regasesti pe bolta instelata intruchipat in vesnicul Luceafar...