Sunt "Golan"

"Sunt golan dinainte sa fie la moda sa afirimi ca esti golan. Cand mi-am dat seama? In ’90 la Universitate cand purtam o hartie in piept pe care scria “golan”. Au trecut multi ani de atunci. Am fost sus, jos, iar sus, iar jos… ca in viata. Dar am ramas golan! Golan in sensul frumos al cuvantului, adica liber. Nu ma simt parte din sistemul asta “ticalosit” si nici din altul. Pana acum tot ce am inteles eu, e ca unii oameni profita de putere in mod destructiv in loc sa se foloseasca de ea in mod constructiv. Distrugatori putem fi toti, creatori, foarte putini. ... Trebuie sa nu uiti ca tot niste golani au facut si Revolutia din’89, la fel ei sunt cauza mineriadelor. Depinde de noi sa nu repetam greselile care au permis transformarea sacrificiului atator oameni in ceva atat de urat ca realitatea lui 2010. " - Sisu Tudor

Noi stam in Romania, nu prea stim romaneste dar stim sa ne dam cu bitza

Dirt park intre plantatii de cartofi pe apropotv.protv.ro

Povestea unui vis de toamna

 Povestea unui vis de Toamna, 

E foarte dimineata si gandul la tine nu ma lasa sa dorm, ma trezesc, trag draperiile si incep sa-ti/mi scriu.... existi sau esti doar o naluca de noapte, existi sau esti visul tineretii mele.... 999 de intrebari fara raspuns.

Aici ploua tot timpul, e anonimpul proilor pretutindeni, dar aici e toamna tot timpul... cerul este inorat si uite, prima picatura de ploaie imi bate in geam... as fi vrut sa fii tu... sa vii si sa-mi alini singuratatea... sa ma ma mangai si sa te joci prin parul meu sa ma strangi in brate tare tare si sa nu ma mai lasi niciodata.... 

Sa fii aici...

 act 1
 Azi nu mai e nimeni, sunt doar eu. Sunt inconjurat de atatea persoane si totusi ma inec in singuratatea mea. Sunt doar eu, si ingerii din cer. Vroiam sa evadez caci peretii camerelor ma strangeau precum un sicriu. Nu aveam pe nimeni langa mine sa ma mangaie. Afara adia un vant racoritor, era innorat dar eu nu eram langa ea se ne jucam impreuna acolo sus in spatele norilor. Vroiam sa evadez...nu, nu voiam sa mai dorm inca o nopate fara ea. Toata linistea aceea ma omora cu picaturi mici de venin, ma facea sa ma cred nebun. Ma zbateam in agonia paranoiei mele.

 act 2
Nu fac nimic alceva decat sa ma gandesc la tine, ce gand ciudat... " Daca ar cadea cate o stea de fiecare data cand ma gandesc cu dor la tine, atunci in curand nu ar mai fi stele pe cer.
Daca deseara te vei uita la cer si nu vei vedea nici o stea, sa stii ca este din vina ta, pentru ca m-ai facut sa te indragesc atat de mult.... "

act 3
Ramasite am ramas doar noi sub cerul neputintei si privim la cerul ce-a ramas fara de stele, la luna palida ce-si striga in ajutor surori! Am ramas doar noi si umbra perfida a unei nopti ce vrea sa ne cuprinda sufletele pt vecie! Carari nenumarate, drumuri sir se zaresc acum in fata mea si tu ma indemni neincetat sa le urmez dar.... Te-ai intrebat pleca-va trupul sau sufletul meu pe vecie???
\"stai\"imi spune cumva sufletul, nu lua calea propiei pierzanii, lecuiesteti sufletul si lasa timpul sa iti vindece ranile. Am ramas doar noi , caci trupurile noastre au incetat a mai existasi se lasa degradate, dar am ramas noi si iubirea ce ne-o purtam care e mai puternica ca oricand. Sufletul imi va fi gol precum desertul fara tine, e un pariu, un joc... vom castiiga amandoi sau vom pierde impreuna!

 Act 4

Un inger priveste la cer..
Sa sper.. Sa nu mai sper...
Undeva in departare
Zaresc ceva !
Sa fii tu oare ?
Nu , e altcineva...
Si stau la sfat cu ingerii
Si te astept pe tine,
Dar tu de mult timp esti plecata
Cred c-ai uitat de mine...
Un inger insa sta deoparte...
M-am dus la el si l-am privit
Era cea mai draga fiinta
Erai tu, inger indragostit!!!

 Ce vis nebun! 

Pentru tine, pentru ca ma faci sa zambesc dimineata, pentru ca vreau sa te astept in fiecare seara... pentru ca astept ziua noastra mai mult ca oricand pentru ca ai avut grija sa ma faci sa visez, sa sper, sa cred.
Pentru tine, Diana Maria

Asa am spus eu... si a zis DA... dar nu azi si nici ieri... :)

Ma iubeste - nu ma iubeste?! Asta ma intrebam in drum spre tine, emotionat, cu un teanc de trandafiri, cu un inel si cu multe emotii.
 Acum ma intreb: Cum o fiinta asa gingasa si plina de dragostea este asa de puternica,
 este un model pentru toti cei din jur?
 Tu ai adus in viata mea doar lucruri bune, ai reflectat bunatatea si dragostea ta in viata mea.
 Tu esti ingerul meu protector. Te rog da-mi o sansa sa devin eu cel ce te va proteja pe tine mereu,
 cel te va ocroti atunci cand soarele nu va lumina, te rog accepta sa fii sotia mea!

Ajuta si tu!

"Despre Denisa Denisa are 23 de ani si este din Moinești (jud. Bacău). Ea este absolventă a Facultăţii de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene şi studenta în anul 2 la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu – Facultatea de Drept. Denisa Corina Porfir Abisul peste care e obligată Denisa să treacă se numește leucemie acuta limfoidala T. În prezent ea învață primii pași pe funie… o funie cu ghimpi ascuțiți care sfâșie și căreia unii îi spun chimioterapie. Chiar și în această situație, e o funie destul de subțire și există oricând posibilitatea să se rupă, iar căderea spre abis să fie oprită doar de un transplant de măduvă."

O cunosc pe Denisa de cand aveam 16 ani, eram indragostit nebuneste de ea, facea naveta la scoala impreuna intre Comanesti si Onesti, este o fata speciala, cu bun simt si bine crescuta... Merita ajutata de noi toti, stiu ca cei mai multi dintre voi nu aveti posibilitatea de a o ajuta cu bani, dar da-ti macar mesajul asta mai departe si nu se stie nicodata cine va va auzi.Va rog! Pt cine nu stie Denisa lucreaza la cabinetul unui executor judecatoresc din moinesti inca din 2010, dar din salariul ei nu reuseste sa-si acopere cheluielile operatiei. Pt mai multe datelii conturi, documentatie despre boala Denisei accesati http://www.denisaporfir.com/

cateva randuri...

"totul e de un fals gros ce sapa adanc in constiinta noastra, a tuturor... nu mai poti stii ce e realitatea.. de fapt, nici nu mai stii daca exista asa ceva sau doar creierul tau si-a creat o portita de scapare sperand intotdeauna ca esti si tu la fel ca ceilalti, ca toate lucrurile pe care le faci zi de zi sunt relevante si ca intr-o zi... vei ajunge undeva si iti vei atinge toate scopurile.. scopuri? niste minciuni construite pe baza mai multor minciuni, care sunt construite si ele pe baza altor minciuni, la randul lor construite pe baza celei mai mari minciuni ce exista in universul asta.. viata. e o inselatorie de toata rusinea. o escrocherie menita sa ne chinuie adancurile.. un experiment. ca niste sobolani intr-o cusca carora li se injecteaza tot felul de substante, supusi la tot felul de teste si toate acestea pentru a vedea cum reactioneaza. din pura curiozitate. curiozitatea periculoasa a unor oameni bolnavi.. bolnavi de viata. de stresul de zi cu zi, de miile de intrebari retorice pe care ni le punem toti si al caror raspuns probabil nu il vom afla niciodata.. de masina pe care o conduc, de casa in care stau, de patul in care dorm si de cearsaful de sub ei care cateodata trebuie schimbat. de farfuria de mancare pe care si-o pun in fata de fiecare data cand simt o senzatie care cica se cheama foame dar nici macar nu stim cum functioneaza.. si ai sa zici gresit,stim exact cum functioneaza, dar stim oare? serios? stim de ce suntem aici si suntem siguri ca totul e asa cum am fost invatati de mici si nu altfel?... si eu.. obosita de toate cacaturile ce se intampla in jurul meu, in interiorul meu extraterestru.. plictisita de toate fetele astea scarbite si de toate mintile astea inchise.. eu care stau in pat in fata laptopului incercand sa-mi dau seama ce e viata si cand cred ca am descoperit-o scriu stupiditati intr-un ecran alb. parca e un intreg spital de nebuni, jur, si imi iau filme tampite cum ca eu as fi nebuna.. eu nebuna? haha.. dragul meu eu sunt nebuna ca exist, deci orice ai spune este inutil..." NU stiu cine e dar stiu ca e geniala!

Alina Manole - Trezeste-ma si Astăzi nu vii

Despre sinceritate la inceputul unei relatii, si in timpul acesteia.

De cele mai multe ori intalnim mai intai dragostea si apoi descoperim persoana potrivita pentru a o iubi, pentru ca privim mai intai spre nevoile ego-ului nostru si spre imaginea ideala a ceea ce consideram a fi persoana ideala, acea jumatate a sufletului nostru. Aceasta vad cei doi care aleg nesiguranta si tensiunea inevitabila la inceputul unei relatii.

Amandoi devin dornici (sau poate nu) sa descopere cu adevarat persoana cealalta si sa se releve pe sine. Autorelevarea inseamna a impartasi gandurile noastre unei alte persoane. In timp ce ne deschidem spre celalalt, facem si un proces de autodescoperire. Autorelevarea este totodata si o modalitate prin care ajungem sa avem incredere in cineva. Increderea se construieste de-a lungul timpului; aveti incredere in cineva dupa ce il testati si decoperiti ca va puteti baza pe el. Autodezvaluirea se afla sub controlul dumneavoastra, puteti spune cat de mult sau putin doriti.

Toti avem ganduri pe care nu le impartasim altora, secretele noastre, lucruri pe care le-am facut si de care ne simtim rusinati, sentimente pe care nu ne place sa le avem, lucruri care nu se potrivesc cu identitatea noastra, asa cum o percepem. Pe unele dintre acestea i le poti spune partenerului tau de-a lungul timpului. Pe unele nu le vei spune.

Atunci cand te dezvalui partenerului tau, iar acesta va asculta fara sa te judece, are loc ceva minunat. Esti acceptata. Acest lucru probabil il aflam foarte curand in existenta noastra. Un baiat de 7 ani, cand a fost intrebat ce este dragostea, a spus urmatoarele: "Atunci cand ii spui cuiva ceva rau despre tine si esti speriat, tu crezi ca nu o sa te mai iubesca. Dar pe urma esti uimit, fiindca te iubeste in continuare, chiar mai mult".

Fiind acceptati de altcineva, ne putem accepta pe noi insine, iar acest lucru este extrem de tamaduitor. In relatii, sinceritatea si autorelevarea constituie doua din cele mai puternice forte, care necesita timp si intelepciune in a citi semnalele interioare si a alege ceea ce este potrivit sa destainui. Nu exista nici o modalitate de a determina cat de mult dureaza acest proces, ce antreneaza emotii puternice.

Atunci cand aceste emotii apar, observa-le, permite-le sa se estompeze si decide daca doresti sa continui. Din cand in cand, s-ar putea sa ai nevoie de o perioada de reflectie care sa dureze cateva zile. La inceputul unei relatii, ce inseamna descoperire, risc, promisiune si entuziasm, dragostea poate fi o experienta coplesitoare, care te pune in contact cu emotii de obicei in stare latenta, dar cu cat te implici mai puternic intr-o relatie, cu atat este mai probabil sa devina satisfacatoare.

de Viorica Dragomir - psiholog Clinica Aquamarin

Bd. Decebal nr.6 , sect.3 (zona Piata Alba Iulia )

Tel : 0745.633.474 ; 0724.222.522 ; 021.326.52.90 E-mail: contact@aquamarin.ro www.aquamarin.ro

P.S.Mijlocul de a fi original: sinceritate absolută.  Fără sinceritate nu faci nimic. Oricât vei fi de iscusit şi de şiret, oricât vei şti să ticluieşti şi să sulimeneşti minciuna – ea rămâne tot minciună. Vei înşela pe un om, o generaţie, două, dar timpul… pe el nu-l vei înşela.

Declaratie de dragoste!

Tu ești tăcerea credințelor mele

Pe care le risipesc si le adun din nou în mine,
Cu fiecare cuvânt ce te cheamă
Cu fiecare surâs ce te-așteaptă.
Tu ești un ochi deschis
Spre întunericul sufletului meu,
Sub pleoapa căruia se zbat
Tonurile însângerate ale visurilor.
Tu ești poate însuși dragostea mea
Care crede numai în tine,
Limpezindu-si apele
În frânturile surâsului tău.
Îți port uneori pașii în priviri
Si surâsul în joc de petale,
Îți dărui zâmbete si-ti fur amintiri
Ascunse în șoapte domoale.
Sunt zâmbet si lacrimi pe-același obraz
Sunt ras si durere si vise,
Sunt pus pe șotii si-s plin de haz
Si-s trist de genele-nchise
Sunt basmul frumos dorit de un copil
Sărutul furat la-ntâmplare
Sunt scrisul stângaci în nopți de april
Sunt prima si ultima floare
Sunt mâinile tale duioase si reci
Sunt noaptea ce n-o poți rosti
Sunt visul purtat în gând de-amândoi
Sunt miezul de noapte si norii de zi.
Eu sunt un zbor frânt
O melodie de aripi neterminata,
Un pas desculț pe o plaja fierbinte
Un zâmbet pierdut în rasul tău.
Eu sunt o scrisoare de dragoste
Deschisa dar niciodată citita,
O mana alunecând pe un pian
Într-o simfonie a cuvintelor nerostite.
Eu sunt o fereastra deschisa
Spre zborul viselor tale,
Dar geamurile mi-au înghețat fără rost
În ierni de așteptare.
Tu ești dimineața alba care-si lipește
Trezirile reci si moi de geam,
Tresărindu-mi tăcut în perdele
Știind ca tu ești tot ce am.
Tu ești soarele cu fruntea fierbinte
Stinsa într-un apus de nedeslușit,
Rostogolindu-si visător chemările
Spre alte chemări.
Tu ești cu ochii umezi
De surâsul stelelor,
Ce tremura adânc de dureros în mine
Când șoaptele mele ti le dăruiesc.
Tu ești noaptea cu iubiri necunoscute
De nimeni înaintea mea,
Care te stăpânesc si pe care
Încerc îngenunchiat sa o aleg în cuvinte.
Tu ești primăvara cu inimi înflorite
Răsfirând crengile de cais,
În fiecare fereastra
A ochilor mei înfrigurați care te așteaptă.
Tu ești răsuflarea de foc
A macilor lui August,
Ce-mi îngenunchează furtunile
Cu tot atâtea răsărituri pentru iubirea Ta.
Tu ești ploaia copacilor
În tremurul serii de toamna,
Si cântecul meu
Te leagănă în brațe mângâietoare.
Tu ești iarna cea pustie
Ce mă frânge în fiecare despărțire,
Cu ochi străini si plecări nedefinite
Spre tarmuri stinse de dor.
Tu ești lumina din fiecare floare a grădinii mele
Care se înfiora sub numele tău,
Si-si înalta miresmele
În sonoritatea alba a unei chemări.
Tu ești tăria ce se ridica în copacii mei
Si le înflorește crengile,
În ciorchini grei de culoare
Cu un zâmbet copilăresc.
Tu ești cerul meu senin
Spre care-mi întorc cu dragoste privirile,
În fiecare noapte când caut răspuns întrebărilor mele
Dincolo de farama de luna oprita în geam.
Tu ești pasul nehotărât
Al străzilor mele înfrigurate,
Din diminețile când te așteptam
Cu aripi înălțate în zbor si ochii înlăcrimați de durere
Te iubesc cum iubesc diminețile
Pure si adevărate care-mi urca-n vine,
Ca un cântec închis în trupul meu
Ce se aude mereu de dorul tău.
Te iubesc cum iubesc florile
Ce-si înalta culoarea sub ochii,
Unui albastru imens
Si greu de strălucire.
Te iubesc cum iubesc cerul
Sprijinit pe frunțile noastre,
Ca un cântec uriaș de mâine
Ce ne unește visurile.
Mă întreb de-i cu putința
Ca tu sa mă iubești
O ! Tu cea cu ochii verzuii
Atât de limpezi si frumoși.

Adevaruri

Tu


Mi-ai alinat inima
M-ai îndurat
M-ai schimbat
Ai împărțit cu mine
M-ai certat
M-ai ținut de mână
M-ai înjurat
Ai crezut în mine
M-ai ascultat
M-ai așteptat
M-ai purtat
Ai râs de mine
M-ai căutat
M-ai sărutat

Tu m-ai iubit.

Și încă o mai faci.

Tu de ce ai nevoie ca să fii fericit?

Aș vrea .....niște lucruri. Lucruri de om mic, visez și eu, ziua, noaptea, dar mă opresc devreme, e doar un film din mintea mea, viața e cu totul alta.
Sunt un naiv. Mi-au spus mulți asta, până și eu mi-am spus-o. Nu prea ai ce să faci cu naivitatea în lumea asta. Și sunt trist, că mă vor schimba...

Tu de ce ai nevoie ca să fii fericit?
Într-o lumea ideală îmi vor răspunde: "iubire", în lumea asta, iubirea nu e de ajuns, dar ei uită că Iubirea e caldă, iartă, e frumoasă, sinceră și inocentă.

Pentru tine!

Dragostea nu are întotdeauna nevoie de cuvinte

Dragostea nu are nevoie de cuvinte insa cuvintele au intotdeauna nevoie de dragoste
Desi se spune ca iubirea nu are intotdeauna nevoie de cuvinte, in multe dintre cazuri are. Uneori cuvintele pot reprezenta o lume intreaga. Multe persoane au nevoie intr-o relatie de confirmarea iubirii pe cale verbala. Un simplu “te iubesc” spus in graba si de complezenta este insa prea putin ca sa fie suficient. Multe persoane au nevoie sa auda un “multumesc pentru ca ai facut acest lucru pentru mine”, au nevoie de apreciere, de incurajare, de cuvinte de aprobare si de sprijin. Au nevoie sa auda cuvinte frumoase sau chiar complimente din partea partenerului pentru a se simti iubite si apreciate de catre acesta. Multe persoane se simt iubite atunci cand partenerul isi exprima aprecierea pe cale verbala, cand in acel cuplu exista o recunoastere verbala a contributiilor si a meritelor partenerului . Daca acesta este limbajul sentimentelor partenerului tau spune-i mai des: “multumesc pentru..”, “apreciez ca..”, “stiu ca am cel mai minunat partener din lume”, etc., fa afirmatii pozitive cu privire la persoana sa si la ceea ce face, fa-l sa se simta important si sporeste-i increderea in sine si in tine. Te va iubi si mai mult. Te va face la randul sau sa te simti important.

despre relatii si atat.

De cand este lumea intre oameni au existat incompatibilitati deoarece suntem unici, avem personalitati si aspiratii diferite. De obicei aceasta problema se rezolva evitandu-i pe cei cu care ne simtim incompatibili, mai ales atunci cand realizam ca ne deosebim in multe privinte: mentalitate, principii de viata, educatie, preocupari etc.
Niciodata la un interviu pentru un job nu ti se va spune: “aici colegul de la tehnic e gay si ii place sa barfeasca tot ce misca” sau “salariului nu se da niciodata la timp” cu atat mai putin “toata lumea pleaca dupa 4 luni pentru nu-l mai suporta pe sef”. Cand agentul imobiliar iti prezinta apartamentul pentru care ai renuntat la atatea iesiri in oras mancand shaorma din doua in doua zile, va “uita” detalii minore precum scandalul vecinilor, sirenele care se aud constant sau cantatul cocosilor in fiecare dimineata. Inceputul nu contine niciodata butonul de fastforward, nici macar un preview a ce va fi… din pacate…

Intotdeuna, dupa inceputul fantasmagoric, plin de iluzii si dorinte, vine momentul: in care vrei sa rupi relatia recent inceputa, in care simti ca nicaieri nu te vei mai simti acasa, momentul in care vrei sa renunti, sa redevii somer full-time, dar cu potential :P
Acesta este momentul in care, cum s-ar spune, ori ploua, ori nu ploua. Adica fie ramai, fie pleci :) E greu sa stii ce decizie e potrivita. Pentru ca, indiferent de raspuns, nu vei sti niciodata cum ar fi fost pe celalalt drum. Instictul este cea mai buna arma. Ce-ti dicteaza inima… ce vrei tu.

Am discutat recent cu o persoana pe care o iubesc foarte mult. eu credeam ceva, ea credea altceva. Realitatea noastra nu era comuna. Dar la final, am descoperit ca defapt nici eu, nici persoana respectiva, nu doream ca relatia noastra sa se termine… ci doar sa mearga asa cum, fara sa stim, simteam.
In acelasi timp mi-am pus urmatoarea intrebare: cat timp trebuie sa treaca pentru ca tu sa simti ca mergi acasa, ca acela e jobul tau, ca apartii acelei relatii? Cat trebuie sa asteptam sa intelegem daca alegem da sau nu si, mai ales, cand stim ca ne place?

Frumusetea consta in a incerca ceva ce iti doresti cu adevarat. riscul ca… eventualele frustari, inerentele suferinte fac parte din viata de zi cu zi. Daca inca o mai iubesti arata-i! daca stii ca va fi un bun wedding planner da-i sansa sa se descopere… nu inchide usa pana nu ai facut curat…
Daca acasa pentru tine inseamna ea, spune-i sa te ia in brate. o poveste nu e frumoasa fara un punct culminant. Asa cum cu nimeni nu e perfect fara defecte.


p.s.sunt diferit pentru ca ma simt diferit!

Mesaj de 8Martie

Pentru ca sunteti cele care insenineaza zilele barbatilor - desi ei se plang dar numai pentru ca asa s-au obisnuit - pentru ca sunteti cele care numai cand priviti catre copiii vostri, dati lumii mai multa frumusete, pentru ca sunteti cele care gasesc in fiecare zi timp pentru orice problema si orice nevoie a celor dragi, pentru ca, desi va mai plangeti cateodata, o luati de la capat in fiecare zi, mai puternice si mai hotarate, pentru ca sufletul vostru stie ce e iubirea, cum se daruieste si cum se primeste ea... si pentru tot ceea ce reprezentati... pentru voi timpul se opreste putin in loc la fiecare inceput de Primavara, sa va aduca un omagiu...
La multi ani!

Iubirea este arhitectul universului iar muzica sufletul.

O lume în care ne iubim. Şi tu mă ţii, mă ai, mai mă vrei. Iar eu.. eu te privesc şi nu-mi ajunge, te simt şi nu mă satur, te am şi te mai vreau.. Te iubesc pînă la Doamne-Doamne şi înapoi.. de un infinit de ori..P

Nightwish - The Phantom of the Opera (End of An Era) Live

Maybe the best concert and the best song ever met

cum poti castiga bani ca blogger

Tocmai am aflat de la un prieten ca se pot face bani cu blogul tau personal... auzisem de de cei de la google dar astept de cateva luni un raspuns de la ei asa ca am apelat la serviciile site-ului http://banipepost.com . Pare destul de simplu si oamenii de acolo destul de seriosi... acum sa vedem ce-o sa iasa ca sunt nou in bransa celor care fac bani pe net;) promit sa revin cu detalii... succes!

Singur ...sau impreuna? Intr-o lume nebuna...

Toti suntem diferiti. Asa e natura, nu lasa sa fie doua vietati sau doua lucruri exact la fel. Din acest motiv, prima regula a acestei societati este sa intelegi si sa accepti faptul ca cei din jurul tau traiesc, gandesc si se comporta altfel decat tine. Din pacate nu toti putem sa intelegem acest lucru.

Despre Martisor

Mituri ale Mărțișorului

Voinicul care a eliberat Soarele

Un mit povestește cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o și a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă și veselie, și lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura și a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer și iarăși a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii și-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria tânărului curajos legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie. Culoarea roșie simbolizează dragostea către frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă este a ghiocelului, prima floare a primăverii.

Lupta Primăverii cu Iarna

Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute și a început a da la o parte zăpada și a rupe ramurile spinoase. Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat vântul și gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghețat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărțișorului simbolizează sângele ei roșu pe zăpada albă.

Istoric

Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărțișorul datând de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb și roșu erau purtate la gât. Documentar, mărțișorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova și Bucovina mărțișorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu ață albă-roșie, și era purtat de copii în jurul gâtului.[5] Fetele adolescente purtau și ele mărțișor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr și să-l păstreze până la sosirea primilor cocori și înflorirea arborilor. La acel moment, fetele își scoteau mărțișorul și-l atârnau de creanga unui copac sau altul, iar moneda o dădeau pe caș. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.

În prezent

În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare.

În Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical „Mărțișor”, care începe pe data de 1 martie și durează până la 10 martie. În acest an, festivalul se află la ediția a 44-a.

În unele județe ale României, mărțișorul este purtat doar primele două săptămâni. În localitățile transilvănene mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se poate de speriat duhurile rele. În județul Bihor de crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoși și mai sănătoși. În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru ca să fie iubite. În Dobrogea mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată.În zona Moldovei pe 1 martie se oferă mărțișoare băieților de către fete, aceștia oferind la rândul lor fetelor mărțișoare de 8 martie (o mică diferență față de restul țării).

Obiceiuri asemănătoare se pot întâlni în zona Balcanilor, în Bulgaria unde se cheamă Martenița (Мартеница), Macedonia, Albania.

14 februarie

A trecut şi 14 februarie…

Acum, ameţit de aburii unei muzici bune, îmi aduc aminte cum, ameţit de vin şi de privirea ta şi de zgomotul mării de lângă noi, am sărbătorit şi am fost fericit. Clişeu sau nu, ne-am simţit bine. A fost distractiv şi ieşit din comun, şi cred că am reuşit destul de bine să ieşim din banalul Valentine’s Day şi să ne sărbătorim pe noi, pur şi simplu, ca îndrăgostiţi. Da, a fost ziua noastră, la fel de bine cum a fost şi a tuturor îndrăgostiţilor, dar dându-ne seama de cât de superficială e de fapt sărbătoarea în sine, am putut să ne bucurăm fără să cădem în clişeu. Şi până la urmă, chiar de am fi căzut, ce contează?

Pentru că a fost minunat, pentru că ne-am simţit bine, pentru că suntem fericiţi. Pentru că mi-a plăcut la nebunie cadoul ami ales cel in varianta digitală, pentru că te-am făcut să râzi cu al meu stupid cadou, pentru că m-am simţit foarte prost că n-am găsit ceva special. Pentru că mi-am dat seama că îmi place la nebunie oraşul ăsta, pentru că a meritat să tremur alături de tine.

Un 14 februarie romantic, îngheţat şi dârdâit, elegant, dar simplu, cu gafe amuzante, cu zâmbete pe buze şi cu priviri aruncate pe furiş, un peisaj suberb de noapte şi un vânt pe măsură, dar măcar aveau muzică faină. Cu o freză chinuită, cu haine ceva mai elegante, cu o Zeiţă magnifică şi din nou priviri pe furiş şi pe faţă, intimitate în mijlocul fast-ului şi fericirea din ochii amândurora, cu un prichindel simpatic care se holba la noi şi mergea într-o parte si cu o masă prea mică pentu atâtea persoane.

Şi a trecut şi 14 februarie…

Şi o să-mi aduc aminte mereu de el, pentru că a fost 14 februarie si a fost al nostru.

Au trecut câteva săptămâni. Câteva săptămâni de când suntem noi doi, ceva mai multe săptămâni de când a început povestea noastră, de la primul sărut sub clar de lună. Ceva mai mult de când am pus ochii pe tine. Şi timpul a zburat, fără să-mi dau seama, de când sunt cu tine. Şi în urmă cu un an, n-aş fi ştiut că am să ajung să trăiesc din nou… Şi a început povestea noastră, o aventură, iar acum, uitându-mă în urmă, parcă ar fi o poveste spusă de Chirilă, în unul din cântecele lui bune, unul din cele pe care le adorăm amândoi… Poate o să fie un cântec şi după povestea noastră, într-o zi. Poate e deja, sau poate o să-l scriem amândoi. Şi poate se va numi “Album…”.

Şi acum m-aş grăbi să dau save, să mă îmbrac şi să vin la tine, pentru că în jumătate de oră ai să citeşti chestia asta, şi nu ştiu dacă e ceva de capul ei sau dacă e o mare aberaţie. În orice caz, e făcută cu dragoste şi cu dedicaţie. Şi poate n-am reuşit să descriu bine toate amintirile plăcute pe care le am, dar am să le ţin minte mereu. Şi cadoul de la tine îl ţin pe birou, aproape de mine.

Iar acum… acum închide textul ăsta ce are pe fundal puţin Vama Veche, închide textul şi sărută-mă aşa cum ai făcut-o prima oară, şi lasă-mă să-ţi admir privirea şi lasă-mă să îţi miros părul. Adu-ţi aminte de atingerile fine şi şoaptele fierbinţi, de cortul ud şi de mare, de lună şi de gin, de buzele mele pe trupul tău cald, de dorinţe şi de vise, de priviri jucăuşe şi de un tremurat în apă, adu-ţi aminte şi sărută-mă.Vara-i e aproape!

Adu-ţi aminte de un 14 februarie friguros, dar frumos, şi sărută-mă.

Adu-ţi aminte de primul “Te iubesc” şi sărută-mă…

Adu-ţi aminte… 14 februarie… te iubesc… sărută-mă…



CU TINE vreau sa rad

CU TINE vreau sa tac

CU TINE vreau sa plang

CU TINE vreau sa sper

CU TINE vreau sa iert

CU TINE VREAU TOT!