duminică, 14 martie 2010

Astazi imi este dor....



Astazi imi este dor ... Am impresia ca au trecut pe langa mine atatea clipe pe care nu am stiut sa le pretuiesc. E intensitatea cu care traiesc acest sentiment al amintirilor, al momentelor importante care mi-au marcat drumul spre viata. Cu fiecare clipa care trece ma adancesc mai mult intr-o uitare de sine care nu e tocmai nimerita pentru mine, mai ales in momentul acesta...

Ma intreb daca mai exista ceva in lumea asta in afara de suspiciuni, reprosuri, suparari, invidii, prostie, nepasare, interese si ganduri rele. Ma incapatanez sa cred ca exista ceva bun, orice, macar 1% din tot ce se intampla.
Viata are un mod ironic de ne arata ca putem merge mai departe. Toata suferinta poate fi depasita numai daca suntem alaturi unul de altul. Uneori in viata noastra simtim ca totul se prabuseste, simtim ca nimic nu mai e ca la inceput si dorim o schimbare, vrem altceva. Mergem mai departe, merg mai departe... departe de problemele ce ma coplesesc, departe de tot ce e in viata mea, bun, rau... din viata mea.

Ştii, când florile din nou s-au ofilit,
Când păsările departe au zburat,
Când norii de tristeţe nu mai plâng, -
De ce îmi ceri tu mie-acum

Să nu mai fiu trist?!?

Au îngheţat toţi mugurii pomilor,
Toate cântecele mute-acum par,
Toate visele fără sens acum sunt, -
Şi nu-nţeleg de ce tu crezi că pot

Să nu mai fiu trist?!?

Nici stelele pe cer nu mai clipesc,
Nici păsărelele în parc nu mai ciripesc,
Iar totul pare-a fi întunecat, -
Şi tu ai vrea

Să nu mai fiu trist?!?

Nu pot privi soarele,
Iarba să o păşesc nu îmi mai doresc,
Să vreau şi tot nu aş putea să mai iubesc, -
Iar tu îmi zici

Să nu mai fiu trist!?!


Nu pot… Să nu mai fiu trist!!!

Cineva spunea 'ca prin scris si vorbit se vindeca sufletul'. Se pare ca la mine nu are efect... sunt din ce in ce mai trist... se pare ca ma reprezinta... cu toate ca sunt o fire vesela.

E chiar atat de greu? Se pare ca tristetea si fericirea sunt surori si merg mana in mana... nu putem trai fericiti daca nu exista si putina tristete... cred!
Tristetea este atat de neagra, atat de cruda! Te face sa fii nedrept, sa fi rau si nefericit! Te face sa nu mai ai puterea de a lupta pentru ceea ce ai crezut ca este al tau, te face sa te inchizi intr-o cochilie si sa traiesti din amintiri! Amintiri UNICE, pe care tristetea le va sterge cu timpul...

'Zambeste ca nu stii niciodata cine se poate indragosti de zambetul tau'... spunea o vorba. Daca nu am avea tristete nu am sti sa pretuim fericirea si nici amintirile. Problema este sa stii sa te ridici din tristete, sa nu lasi niciodata sa te cuprinda amagirea clipelor de ieri, totusi maine este un nou rasarit de soare si nici o furtuna nu tine o suta de ani si... fericirea va veni cand nici nu te astepti.

Oare ce traim cu mai multa intensitate ... fericirea sau tristetea?

As vrea sa trec mai usor peste toate, sa alung tristetea, sa redevin ceea ce am fost. As vrea sa gasesc o sita care sa cearna tot trecutul meu. Sa lase suferintele sa zboare, sa se dezintegreze in neant, iar eu sa raman doar cu ce a fost frumos, cu amintiri care sa ma faca sa zambesc cu nostalgie.

Asa as pasi mai increzator in viitor, nazuind la culmi pe care n-am indraznit sa le escaladez pana acum, sa ma bucur de aerul rarefiat pe care au privilegiul sa-l respire doar cerbii si acvilele, sa ma pot intoarce apoi revigorat printre oameni.

Salbaticia naturii sigur m-ar face mai puternic pentru jungla vietii in care traiesc, cu amintiri si sperante la un loc.

Daca as reusi toate astea, atunci sigur as putea sa zambesc, desi ochii inca imi mai tradeaza o unda de tristete.

Si as mai vrea ca zambetul sa se transforme pe nesimtite in ras, in pofta de viata... chiar daca cineva m-a atentionat ca rasul e un animal periculos...

Uff...!


Ce inseamna sa fi trist?
Cel mai trist moment e atunci cand te afli singur in propriul tau interior!

In drumul meu,
In gandul meu.

E ceata.

Trec prin ea, ma-intorc acolo.
Ma-imbarc spre ea, m-apropii...
Vad blocuri...
......
Fuck!!!!
Ma-intorc,

La drumul meu
Spre casa.
In gandul meu...
SPRE EA

And I`m so happy...It`s over...The nightmare It`s over ...
Finish am spus !

Multumesc ! Multumesc , Andreea A, Cristina, Claudia, Adina, Cristiana, Madalina R ... Multumesc ... pentru tot si pentru ca existati.


p.s.Omul cel mai fericit e acela care face fericiti pe cat mai multi oameni!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Zi ceva!